Odin cel cu un ochi - căutător al înțelepciunii
Zeul nordic Odin este un neobosit căutător al cunoașterii și înțelepciunii, fiind gata să sacrifice aproape orice în acest scop. Trăsătura sa fizică cea mai remarcabilă, unicul ochi, stă martoră acestui lucru - Odin și-a sacrificat cel de-al doilea ochi pentru mai multă înțelepciune.
Povestea descoperirii runelor este un alt exemplu al setei sale neostoite de a înțelege misterele vieții, fără a mai menționa voința sa de neoprit.
Runele sunt sistemul alfabetic folosit de popoarele nordice și de alte popoare germanice înainte de adoptarea alfabetului latin în Evul Mediu. Spre deosebire de alfabetul latin, care este în esență utilitar, practic, runele sunt simboluri ale unora din cele mai puternice forțe din univers. De fapt, cuvântul ”rună” și cuvintele înrudite cu el din limbile germanice contemporane sau străvechi înseamnă în același timp și ”literă” și ”secret/mister”. Literele numite ”rune” permit accesarea, interacțiunea cu și influența asupra forțelor creatoare pe care le simbolizează. Astfel, când Odin era în căutarea runelor, nu încerca să găsească un set de reprezentări arbitrare ale sunetelor umane, ci de fapt dezvăluia un sistem magic extraordinar de puternic.
Originea runelor
 |
| Steaua Familiei AESIR |
În centrul cosmosului, în viziunea popoarelor nordice, stă marele copac Yggdrasil. Ramurile superioare ale lui Yggdrasil ocrotesc Asgard, lumea și fortăreața zeilor și zeițelor din familia Aesir, al căror conducător este Odin.
Yggdrasil crește din fântâna lui Urd (Urdhr), ale cărei adâncuri fără fund adăpostesc multe din cele mai puternice forțe și ființe din cosmos. Printre aceste ființe sunt Nornele, trei fecioare înțelepte care exercită mai multă influență asupra destinului decât orice altă creatură din univers. Una din cele mai importante tehnici pe care le folosesc pentru a modela destinul este aceea de a sculpta rune în trunchiul lui Yggdrasil. Simbolurile apoi poartă aceste intenții prin copac, afectând totul în cele nouă lumi.
Odin descoperă runele
Din tronul său din Asgard, Odin urmărea Nornele și le invidia puterile și înțelepciunea. Astfel și-a pus în gând să cunoască și el runele.
Pentru că runele erau în Fântâna lui Urd și pentru că ele nu se dezvăluiau decât celor ce se dovedeau vrednici de a avea astfel de abilități de temut și de a poseda astfel de cunoaștere magnifică, Odin s-a agățat de o creangă a lui Yggdrasil, s-a străpuns cu propria suliță și a privit atent în jos, în apele întunecate de dedesupt. Le-a interzis celorlalți zei să îi acorde cel mai mic ajutor, neacceptând nici măcar o gură de apă. Apoi a stat cu capul în jos o perioadă foarte lungă de timp, chemând runele. A supraviețuit în această stare, la granița dintre vii și morți, nu mai puțin de nouă zile și nouă nopți. La sfârșitul celei de-a noua nopți, în sfârșit a început să vadă forme în adâncuri: runele. Ele i-au acceptat sacrificiul și i s-au revelat, permițându-i să descopere nu doar formele lor ci și secretele magice din acestea.
Având acum cunoașterea naturii sacre a runelor și cum să o folosească, Odin a devenit una din cele mai puternice și cele mai împlinite ființe din cosmos. A învățat descântece ce îi permiteau să vindece răni emoționale și fizice, să își lege dușmanii și să îi dezarmeze, să se elibereze de constrângeri, să stingă incendii, să expună și să alunge practicanții magiei negre, să își protejeze prietenii în luptă, să trezească morții, să câștige și să păstreze o iubire și multe altele asemenea.
Conform legendelor vikinge, Odin le-a dat oamenilor aceste simboluri magice, în ceremonii inițiatice secrete.
Referințe:
1- Poemul Edda
2- Turville-Petre, Mituri și Religii ale Nordului
2- Turville-Petre, Mituri și Religii ale Nordului
Artwork Odin-all-Father, Lioudmila Perry